Mai tarziu/ prea tarziu

Azi a decedat profesorul Pesamosca, chirurg pediatru de renume, la Budimex, spitalul la care a lucrat si locuit nu mai putin de 60 de ani. Am vazut destule reactii la acest eveniment nefericit. Desigur, lumea isi exprima parerea de rau si pretuirea fata de acest om care a salvat mii de vieti plapande. Si iata ca ne intalnim cu un fapt tipic: aprecierile si cuvintele de lauda pentru oamenii deosebiti apar abia dupa ce acestia nu mai sunt. Trebuie sa pierzi ceva mai intai ca sa iti dai seama cat de mult a insemnat acel lucru pentru tine. Subestimam mult importanta exprimarii pretuirii fata de cineva.  “Lasa, stie ca il apreciez, de ce sa i-o mai spun, de ce sa i-o mai arat?”  Avem mereu tendinta de a amana lucruri care aparent sunt…amanabile. Dar exista sanse mari sa fim luati prin surprindere. Iar regretele sunt povara grea.

Adevarul despre mic.ro

E ca nu prea merge. Lantul de bacanii care face parte din grupul Mercadia are datorii de 38 milioane de euro si pierderi de 12 milioane. Iar angajatii sunt nemultumiti de salariile mici raportate la programul infernal de lucru. Din aprilie anul trecut de cand s-au inaugurat, magazinasele au aparut ca ciupercile dupa ploaie, ajungand in prezent la peste 700 de unitati numai in Bucuresti. Succesul insa intarzie sa apara. Mic. ro se adauga astfel la celelalte afaceri neprofitabile ale lui Dinu Patriciu, in frunte cu Adevarul Holding.